Fasting: mituri, realitati si beneficii ascunse

Subiectul fasting-ului (postului intermitent) este unul dintre cele mai discutate în lumea sănătății și a pierderii în greutate. Pentru multe femei, ideea de a mânca tot ce își doresc într-o singură masă, în timp ce își mențin sau chiar pierd în greutate, este extrem de atrăgătoare. Totuși, această metodă vine cu riscuri majore, în special din cauza faptului că, în acea masă copioasă, ele nu își ating nevoile esențiale de macronutrienți și energie, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății.

Ce este autofagia și cum funcționează?
Autofagia este un proces natural prin care celulele elimină componentele deteriorate, reciclandu-le pentru a produce energie și a susține regenerarea. Acest proces este adesea asociat cu îmbunătățirea sănătății metabolice și prevenirea bolilor. Deși fasting-ul poate declanșa autofagia, este important de înțeles că acest proces apare și prin alte metode, precum deficitul caloric moderat și exercițiile fizice regulate (Madeo et al., 2019).

Mituri și realități despre fasting
Mit: Fasting-ul îți permite să mănânci tot ce îți dorești.

• Realitate: În realitate, multe femei care practică fasting-ul nu își ating necesarul de macronutrienți esențiali, precum proteinele, grăsimile sănătoase sau carbohidrații complecși, ceea ce afectează funcțiile normale ale corpului. Chiar dacă pierd în greutate, lipsa acestor nutrienți poate avea efecte negative pe termen lung asupra sănătății hormonale și metabolice (Mattson et al., 2017).

Mit: Autofagia apare doar prin fasting.

• Realitate: Procesul de regenerare celulară poate fi declanșat și prin alte mijloace, precum reducerea moderată a caloriilor și sportul, fără a fi necesar să se sară complet peste mese (Lopez-Otin et al., 2016).

Mit: Fasting-ul este o soluție universală pentru sănătate și pierdere în greutate.

• Realitate: Pentru femeile cu dezechilibre hormonale, cum ar fi hipotiroidismul sau sindromul ovarelor polichistice, fasting-ul poate reprezenta un stres suplimentar pentru organism, afectând negativ hormonii T3 și T4 și metabolismul în general (Longo & Panda, 2016).

Care sunt riscurile fasting-ului?

Deși fasting-ul poate fi o metodă eficientă pentru pierderea în greutate prin crearea unui deficit caloric, privarea corpului de mese regulate și dezechilibrul aportului de macronutrienți pot genera probleme semnificative. Organismul uman este extrem de adaptabil și încearcă să protejeze funcțiile vitale atunci când detectează un deficit sever. Acest mecanism poate duce la încetinirea metabolismului, creșterea nivelului de cortizol (hormonul stresului) și chiar la pierderea masei musculare, mai ales în cazul femeilor (Anton et al., 2018).

 

Concluzie

Fasting-ul poate fi o metodă eficientă pentru pierderea în greutate și regenerarea celulară, însă este o sabie cu două tăișuri. Dacă nu este practicat cu atenție și fără a respecta echilibrul necesar de nutrienți, poate deveni un stres suplimentar pentru organism. În special pentru femeile cu dezechilibre hormonale, fasting-ul poate fi mai degrabă un experiment eșuat decât o soluție. Soluția optimă rămâne un stil de viață echilibrat, bazat pe un deficit caloric moderat, mese hrănitoare și activitate fizică regulată.